duminică, 21 august 2016

Traseu urban arh. Edmond Van Saanen-Algi, 28 august, 18:00


Traseul de duminică, 28 august, ne poartă pașii de la Academia de Studii Economice spre Palatul Telefoanelor și la vila Micescu (Grădina Cișmigiu).

Broșura dedicată arh. Edmond Van Saanen-Algi, reunește elementele biografice definitorii, precum şi activitatea arhitectului, desenatorului și scenografului, cariera lui românească. Ea se bazează pe bogata arhivă Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare de arhitect prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Arhiva M.A.E., precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.

Taxă de participare: 10 lei, se achita inainte de inceperea turului
Brosură: 10 lei
Album: 45 lei
Înscrieri la: tururighidate@gmail.com
https://www.facebook.com/events/235645430163305/

vineri, 15 mai 2015

Albumul monografic, 2 iunie, ora 18:30, B.C.U.


Asociația și Editura Istoria Artei au plăcerea să anunțe apariția albumului monografic dedicat arhitectului român Edmond Van Saanen-Algi (1882-1938). 

Design: Cristian Gache

Albumul, realizat de istoricii de artă drd. Oana Marinache și dr. Gabriel Badea-Păun, este al doilea volum din colecția „Arhitecți de neuitat” și apare într-o concepție grafică a lui Cristian Gache. 

Arhitect, decorator, compozitor, dramaturg, desenator și pictor, Edmond Van Saanen-Algi, personalitate de prim rang a lumii artistice a primei jumătăți a secolului al XX-lea este co-autorul a două simboluri bucureștene:  Palatul Academiei de Studii Economice și Palatul Telefoanelor.


New York Times, 1914

Prezentarea albumului va avea loc marți, 2 iunie, de la ora 18:30, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Corp Dacia, str. Boteanu nr. 1.

Proiectul editorial a beneficiat de sprijinul financiar al doamnei Mihaela Stoica și al domnului John Chrissoveloni. Albumul are 208 pagini și este realizat în format 16,5 cu 23,5 cm, duotone și policromie. Pentru a putea intra în posesia albumului la evenimentul din 2 iunie, vă rugăm să achitați suma de 40 de lei+comision de transfer în contul Asociatiei: RO27INGB0000999902777826 deschis la ING Bank Iancului. Pentru alte detalii, precum și pentru confirmarea prezenței la eveniment, vă rugăm să ne contactați la edituraistoriaartei@gmail.com sau telefonic la 0732.209.495 până în 1 iunie.

Albumul „Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele rusești la Palatul Telefoanelor” va fi disponibil începând cu luna iunie la standurile Muzeului Municipiului București, Muzeului Național de Istorie a României, în Librăria „Mihai Eminescu”, Librăriile „Cărturești” și „Humanitas”, precum și în Librăria „Bizantină”.

Parteneri: Arhivele Nationale ale Romaniei, Imobiliara Chrissoveloni, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Național de Artă al României

Eveniment Facebook

luni, 17 februarie 2014

Broșura

Pentru detalii și comenzi, vă rugăm să ne scrieți la edituraistoriaartei@gmail.com sau sa o procurati de la standul Muzeului Municipiului Bucuresti-Palatul Suțu, începând cu data de 16 mai.



Cercetători și autori: dr. Gabriel Badea-Păun și drd. Oana Marinache, istorici de artă
Prelucrare foto si grafică: Crina Niculescu
Fotografii: periodice de epocă (Arhitectura, Ilustrația română, New York Times, broșura-invitație expoziție 1914, Arhiva M.A.E., colectia Jean Chrissoveloni), fondul St. Georges de la Biblioteca Națională a României și fotografii actuale de Oana Marinache

Turul ghidat va avea loc în data de 18 mai 2014.


vineri, 10 ianuarie 2014

Argument




            „N'am fost înțeles, sunt sigur, căci aș fi putut face mult, am fost considerat numai ca obiect de lux, de salon - Și oficialitățile –compuse din mitocani ajunși – nu vorbeau aceași limbă ca mine”[i]
                                                                                                         Arh. Edmond Van Saanen-Algi, 1937



                                                                               Sursa: Ilustrațiunea română, 1937

Purtând un patronim cu consonanțe olandeze, Edmond van Saanen a apărut multor istoriografi ai arhitecturii românești, până și lui Grigore Ionescu și lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici măcar nu îl citează în monumentalele lor istorii ale arhitecturii românești, drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România, cum de altfel i s-a întâmplat și lui Ernest Doneaud, la rându-i născut și trăitor în România toata viața.

Până în prezent viața și activitatea lui au făcut obiectul unui singur articol mai amplu dedicat arhivei sale de către Georgeta Filitti[ii], a unor scurte note, în general consacrate celor două clădiri însemnate la a căror proiectare a colaborat, Palatul Telefoanelor și Academia de Studii Economice[iii], sau a decorurilor și costumelor de teatru ce le-a imaginat. 

Broșura reunește elementele biografice definitorii, precum şi activitatea arhitectului, desenatorului și scenografului, cariera lui românească. Ea se bazează pe bogata Arhiva Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare de arhitect prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Arhiva M.A.E., precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.

În ceea ce privește activitatea de arhitectură, în corespondența regăsită și printre desenele sale, proiectele ne sunt astăzi, în mare măsură, greu sau imposibil de identificat, cele mai multe fiind, probabil, nerealizate. Elementele definitorii ale carierei sale, ce țin de decorația de interior a unor reședințe, sunt aproape absente din materialele păstrate până la noi, propunerile sale fiind transmise comanditarilor, ceea ce face astăzi imposibilă identificarea lor.

Dr. Gabriel Badea-Păun și Oana Marinache



[i] B.N.R. fond Saint Georges, XVII/2
[ii] Georgeta Filitti, Arhive bucureştene – Edmond van Saanen”, în Biblioteca Bucureștilor, Anul VIII, nr. 4, pp.4-7
[iii] Paul Constantin, Dictionarul Universal al Arhitectilor, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, p.325
 



miercuri, 1 ianuarie 2014

Realizări și proiecte


După o primă perioadă petrecută la Paris și în călătorii prin Europa și America, în perioada 1914-1915 revine în țară, începând și aici diferite colaborări artistice și în domeniul arhitecturii.

1915 Realizează lucrări de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, județul Galați: transformări la pavilionul de administrație (arcade), marea sală de concert și tenis, pavilionul de vânătoare, casa administratorului, pergole, colonadă, teren tenis

1915 Amenajări și la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5 din București

1916 Reamenajarea Legației Grecești la București

1916-1918 Lucrează la Direcțiunea Baracamentelor, la Construcția Barăcilor Sanitare și Militare, realizează lucrările sanitare în timpul primului război mondial

Teatrul Tănase
Prelucrare grafică: Cristian Gache

1919 Reamenajează grădina fostă Ambasador pentru Constantin Tănase, construiește din temelii un nou teatru de vară ce va fi cunoscut cu numele de Grădina Cărăbuș, în strada Academiei (arsă)

1922 Proiectul unui stadion pentru O.N.E.F., nerealizat

1923-1930 Diferite proiecte pentru un imobil al ing. Văideanu din str. Basarab nr. 65

1923-1938 Academia de Înalte Studii Industriale și Comerciale, diferite aripi, împreună cu arh. Grigore P. Cerkez și arh. Arghir Culina

1924 Casa Anticarilor, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Asociației Anticarilor din România (demolată)

1925 Este invitat de principesa Alexandrina Cantacuzino să facă parte din comisia de recepție a Mausoleului de la Mărășești

1925 Vila T. Antic la Belgrad

1926 Proiectul Palatului Ligii Națiunilor de la Geneva, necâștigător

1926 Proiectul de amenajarea a foierului studenților/Căminul studentelor – Oficiul Național de Educație Fizică

1926 Dintr-o scrisoare aflăm de proiectul unei vile pentru Maria V. Thohaet-Antilals

1926-1927 Uzinele de Fier și Domeniile Reșița: amenajări interioare ale palatului

1927 Este arhitect-șef cl.I., provizoriu, la Direcția Tehnică din Ministerul Instrucţiunii

1927-1928 Realizează un proiect pentru Azilul Copiilor Abandonați care era prevăzut a se realiza pe Soseaua Kiseleff

1927-1929 Realizează partea arhitectonică a monumentului funerar a familiei Lenș/de Linche de la Cimitirul Bellu, după proiectul arh. A. Galeron

1928 Proiect fațade și schiță de ansamblu pentru Primăria Sectorului de Verde, nerealizate

1928 Realizează un proiect de transformare al vilei prof. Istrate Micescu, fostă Arion, din Intrarea Zalomit nr. 8-10; antreprenor ing. C. Corani

1928/1935 Conacul lui Istrate Micescu de la moșia Ciumești, jud. Argeș

1928 Proiectul unui nou Palat al Justiției în str. G. Cantacuzino nr. 11-13

1929 Verifică amenajările interioare (tâmplăria) Casei Lucaciu, din str. Romană (actuala M. Eminescu) colț cu str. Polonă, proprietatea Academiei Române

1929 Propune amenajarea Legației Egiptului în vila E. Arion din Blvd. Lascăr Catargiu, proiect nerealizat

1930 Mărgărita Miller-Verghi (1865-1953) îi solicită pentru Principesa Elisabeta proiecte pentru 4 pavilioane regale la Ecrene, Bulgaria, nerealizate

1930 Sprijină organizarea Expoziției de arhitectură, de industrie artistică și de industrii aplicate la arhitectură Cehoslovacă, ce a avut loc la Pavilionul Artelor de la Șosea

1930 Desenează sigla Aeroclubului Român și placa Aeroportului Băneasa

1930 Primește mențiune onorabilă la concursul de schițe pentru Fundațiunea Dalles, organizat de Academia Română

1931-1933 Palatul Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks și antreprenorul W. Troy


Palatul Telefoanelor
Prelucrare grafică: Cristian Gache 


1934 Proiectează clădirile epitropiei Așezămintelor Sf. Spiridon de la Slănic, nerealizate

1934 Arhitectul lucra la un imobil (neidentificat) pentru prințesa Alexandrina Cantacuzino

1934 Proiect de amenajare a Legației Yugoslaviei, nerealizat

1935-1936 Arhitectul evaluează imobile ce urmau a fi cumpărate de către Legațiile României la Viena, Praga și Roma

1935 Alice Demetriade notează într-o scrisoare că își construia o vilă după planurile arh. Van Saanen, nelocalizată


1936-1937 Proiectul Pavilionului României pentru Expoziția universală de la Paris, necâștigător



Pavilionul României
Prelucrare grafică: Cristian Gache 


1938 Proiectul unui imobil al familiei Koslinsky, aflat astăzi pe Blvd. Eroii Sanitari nr. 25 (Sursa: Claudiu Hațegan)

1938 Realizează planurile de reamenajare a grădinii Legației Franceze; unele lucrări exterioare și interioare la Legația din str. Piața Amzei

Alte proiecte neidentificate sau nerealizate